Problema religiozitatii in opera lui Mihai Eminescu

Cuprins

CAPITOLUL I
Problema religiozităţii în literatură 3
CAPITOLUL II
Filosofie şi religie în opera lui Mihai Eminescu 8
CAPITOLUL III
Odă - în metru antic 22
CAPITOLUL IV
Rugăciunea unui dac 28
CAPITOLUL V
Mortua est! 32
CAPITOLUL VI
Glossă 39
Bibliografie

Despre Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (nascut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botosani - d. 15 iunie 1889, Bucuresti) a fost un poet, prozator si jurnalist român, socotit de cititorii români si de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura româna. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII ?i XIX, si-a asimilat viziunile poetice occidentale, creatia sa apartinând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele traditionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut si pasiunea pentru istoria nationala, careia a dorit chiar sa-i construiasca un Pantheon de voievozi, nostalgia regresiva pentru copilarie, melancolia si cultivarea starilor depresive, întoarcerea în natura etc., poezia europeana descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunaoara. Poetul avea o buna educatie filosofica, opera sa poetica fiind influentata de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gîndire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica ratiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse sa-si ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pîna la urma) si de teoriile lui Hegel.
Radacina ideologica principala a gîndirii sale economice sau politice era conservatoare; de altfel poetul a fost o figura marcanta a acestui partid politic, iar prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reusit sa-i deranjeze pe cîtiva lideri importanti din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epoca, „Ia mai opriti-l pe Eminescu asta!”. Publicistica eminesciana ofera cititorilor o radiografie a vietii politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epoca; în plus ziaristul era la nevoie si cronicar literar sau teatral, scria despre viata mondena sau despre evenimente de mai mica importanta, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literara Junimea, si a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul sau poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat sa studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost daruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în sedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Marcuta din Bucure?ti si apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 diminea?a, poetul a murit în sanatoriul doctorului Sutu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucure?ti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.